Rusia a intrat in convulsie odata cu exacerbarea efectelor crizei financiare mondiale. O convulsie care ar putea avea drept efect detronarea titanului estic din “clasamentul select” in care a reintrat atat de greu abia la inceputul acestui mileniu, dupa perioada lugubra a anilor ’90. Ce va urma pe fondul acestui declin economic? O intrebare al carei raspuns este urmatoul: sistemul construit de fostul presedinte Vladimir Putin va fi grav amputat, cu efecte in interior cat si in exterior.
Desi pare paradoxal, Federatia Rusa a intrat in recul mai devreme decat celelalte state ale Europei Centrale si de Est. Mini-aventura din Caucaz din august 2008 a costat-o in perioada imediat urmatoare aproape 20 miliarde de euro, reprezentand retrageri ale investitiilor straine. Se pare ca strategii de la Kremlin nu au evaluat aceste efecte "secundare" ale razboiului cu Georgia, crezand ca orice pierdere de ordin pecuniar poate fi compensata din cuantumul pretului la petrol, care atingea cote alarmante in acea perioada, culminand pe 11 iulie cu o valoare de 147,50 dolari/baril. Nu au fost evaluate la modul serios nici adevaratele efecte ale crizei financiare americane care isi luase bilet pentru o cursa transatlantica si in acelasi timp cunostea o metamorfoza previzibilia, devenind criza economica. Rezultatele nu s-au lasat asteptate. Pe langa neincrederea in mediul de afaceri rus manifestata de catre investitorii straini si criticile acerbe emanate din cancelariile europene, Rusia a fost zguduita de socuri in lant: caderea bursei de la Moscova; ieftinirea petrolului, o sursa importanta de venit pentru un "petro-stat", cum a fost "alintata" de catre Zbigniew Brzezinski si prabusirea rublei rusesti, aceasta cunoscand un nivel minim record in raport cu moneda unica europeana. Ingredientele necesare pentru un cocktail ce va ameti serios si pentru o buna bucata de vreme statul de care se temeau mai ieri democratiile occidentale.
Revenind la intrebarea enuntata mai sus si la posibilul raspuns, observam dualitatea efectelor crizei economice ruse: efectele pe plan intern si cele pe plan extern. Fara a intra in detaliile elementelor economice si sociale, ne vom opri asupra celor cu substanta politica.
Pe plan intern, se poate constata o prima tendinta de scadere a popularitatii bicefalismului de sorginte putinian. Presedintele Dmitri Medvedev si premierul Vladimir Putin au inceput sa coboare pe curba popularitatii si a increderii. Chiar daca procentele din sondaje indica in continuare un scor bun pentru cei doi, oricine poate nota faptul ca apar primele semne de erodare la nivelul perceptiei publice. In conditiile in care criza isi continua "activitatea", se asteapta ca cifrele din sondaje sa se schimbe simtitor, in tandem cu efectele crizei resimtite de catre omul de rand. Istoria ne-a demonstrat ca in situatii extreme, se fac observate forte politice extreme. Rusia nu duce lipsa de astfel de "rezerve politice". Partidul Liberal Democrat condus de Vladimir Jirinovski si Partidul Comunist condus de Ghenadii Ziuganov ar putea fi primele optiuni ale electoratului rus, in cazul in care actualul partid - Rusia Unita - nu reuseste sa stabilizeze situatia a milioane de rusi afectati sensibil de criza. In astfel de conditii, Putin si Medvedev s-ar trezi in off-side politic si ar avea mult de recuperat. La nivelul clasei politice de la Moscova, dominata de un singur partid, s-ar produce o mutatie darwinista de ordin politic.
Pe plan extern, efectele crizei economice ruse ar putea proiecta o noua lumina asupra situatiei statelor din imediata vecinatate a Rusiei: Ucraina, Moldova, Georgia si Azerbaidjan, si ar putea readuce dialogul Occidentului cu Rusia pe un fagas normal.
Cordonul sanitar estic, reprezentat de cele cateva state ex-sovietice, caracterizate prin tendinte clare de apropiere de structurile euro-atlantice, insa macinate de tensiuni inter-etnice si presate de Kremlin, ar putea cunoaste o perioada de respiro, intrucat Kremlinul ar urma sa slabeasca fraiele pentru a se focusa asupra situatiei interne. In ce masura vor profita aceste state de noua situatie, dar mai ales Uniunea Europeana, NATO si noua administratie prezidentiala americana, pentru a le ajuta sa intre sub umbrela de siguranta si stabilitate euro-atlantica, ramane de vazut.
Pe de alta parte, Uniunea Europeana si NATO si-ar revizui strategia ruseasca, in masura in care aceasta exista, transferand punctele esentiale ale dialogului cu Rusia din zona defensiva si a fricii energetice, in zona unor actiuni concertate si sigure, in vederea recuperarii terenului pierdut in detrimentul Rusiei. O noua greseala a Occidentului in raport cu Rusia, ar putea fi una fatala. Nimeni nu isi mai permite sa vada o Rusie extremista si izolata, dar nici o Rusie prea autoritara, cum a fost inainte. Consecintele le stim cu totii.
