Si mai trece un an in care fila de plumb a umanitatii se intoarce greu pentru a lasa loc unei pagini curate. Ce va urma in anul care vine? Politica, economie, cultura, showbiz? Ramane de vazut. Sunt mistere cu iz de importanta minora pentru unii, insa consolidate in discutii cruciale si aprinse pentru altii.
E putin probabil ca umanitatea sa isi gaseasca linistea si in acest an, atata timp cat in vocabularul occidentelor exista cuvinte inghetate cum ar fi "gazul rusesc", iar Americile isi arata coltii la fiecare stranut nuclear iranian. Africile sunt dezbinate de saracie, iar europele se unesc intru prosperitate. Sudul pare a se incalzi continuu, iar nordul ingheata in fiecare miscare... Cat paradox si prapastie pe un fir de terra transpirata...
Lumea nu se schimba. De fapt, nu cred ca s-a schimbat vreodata. A ramas aceeasi: bolnava si sanatoasa, urata si hidoasa, socialista si liberala, bogata si mizera, desueta si intinerita, mediteraneana si arctica... Livezi de gheata, paduri de ceata si frig, pustiuri in care canta doar gandul, plaje secate de mister, sau cascade de comete ce se nasc si se sting in acelasi ciclu. Un peisaj la care asistam tacuti cam de cateva milioane de ani, fiecare ascunzand in sine un Robinson Crusoe frustrat si izolat.
Intrebati fiind: Ce Facem? Raspundem: Bine! Poate din lipsa de cuvinte. Poate din lipsa de sentimente. Sau din lipsa de imaginatie. De aceea, as dori ca atunci cand va intreb ce faceti, sa raspundeti altfel. Priviti-o ca pe o provocare, ca o lupta cu sine insusi. Pare o banalitate sau un lucru prea simplu. Gresit! Este poate cea mai complicata si complexa intrebare care a fost pusa vreodata. Fiindca de cateva milioane de ani nu prea stim ce sa raspundem.
Ce faceti, Stimabililor?...